Alimentație sănătoasă

CE FACEM PENTRU O ALIMENTATIE     CORECTA? 1. Micul dejun este esențial pentru o alimentatie sanatoasa Regulă de bază pe care probabil ți-o va confirma orice doctor, nutriționist sau un simplu om bătrân: “Nu sări peste micul dejun”. Mă repet – “Nu sări peste micul dejun“. Niciodată. Micul dejun îți oferă energia de dimineața – când ești cel mai productiv – și dă tonul zilei. De altfel mesele în general ar trebui luate atunci când avem nevoie de energie suplimentară. Dacă vrei să sari peste o masă, mai bine renunți la cină. 2. Mestecatul mâncării Una dintre cele mai frecvente greșeli legate de nutriție, generată și de stilul de viață fast-food este “înfulecatul” în grabă și tratarea meselor ca pe o obligație. Problema vine din faptul că în clipa în care mâncarea este mestecată, în gură sunt secretate o serie de enzime care încep practic digestia alimentelor. Dacă “înfuleci“, acest proces nu mai are loc. 3. Nu exagera cu apa, în timp ce mănânci Prea multe lichide în timpul mesei duce la diluarea enzimelor digestive, care automat duce la îngreunarea digestiei – durează mai mult, consumă mai multă energie. Recomandarea este ca în timpul mesei să nu exagerăm cu băutul apei, sucurilor și lichidelor în general. De preferat la 20-30 de minute înainte/după masă (asta nu înseamnă să ții setea, ci să nu exagerezi). 4. Alimente proaspete vs. alimente procesate  Cât din alimentația ta este alimente procesate și cât e formată din alimente proaspete sau măcar neprocesate? Suplimentar nu știi cum au fost procesate, ci speri că totul e OK. De obicei cele procesate au cantități mari de zahăr, grăsimi, sare, conservați, aditivi și alte “chestii” (vezi partea cu cititul etichetelor). Mănânci 75% alimente procesate și 25% proaspete? Așa crezi că ar trebui să fie proporția? NU!!! 5. Masa de seară În ultima vreme, ocazional am sărit peste cină. Oricum, masa de seară trebuie să fie lejeră și pe cât posibil la ceva distanță de ora de culcare, astfel încât aparatul digestiv să aibă suficient timp să-și facă treaba. 6. Ține cont de ce-ți spune corpul tău E vorba de a ține cont de ceea ce îți spune corpul tău: simți că ai mâncat mult? Oprește-te. Că ai mâncat cam dulce? Las-o mai moale pe moment cu dulciurile. Corpul ne transmite astfel de semnale, trebuie doar să le ascultăm. 7. Când mănânci păstrează o stare emoțională pozitivă 8. Temperatura alimentelor Nici gheață, nici fierbinte CE NU E BINE SA CONSUMI? 1. Scade consumul de mezeluri Sau renunță complet la ele și înlocuiește-le cu alte alimente. Uită-te singur pe etichete și o să vezi cîte chestii sunt băgate în alimente în România (nu știu dacă în afară e la fel). Încearcă să consumi carne în neprocesată, în forma ei “originală” – să vezi fizic pulpa de pui sau pieptul etc. Nu te mai baza pe textul din etichetă care spune că este carne. Caută, de curiozitate, cât e conținutul de carne dintr-un salam și cât e chimicale? Vei constata că de obicei carnea NU este majoritară. Deci nu e “salam de curcan” (cum zice pe etichetă), ci salam de chimicale cu 40% carne de curcan. 2. Reducem anumite alimente Tebuie sa reducem carnea, alimente prajite, lactate. Dar nu trebuie sa renuntam complet la ele, doar sa le reducem. !!!3. Si desigur excludem fast-food-urile!!! Vitamina A : protejează organismul împotriva uscării celulelor epidermice. Vitamina D: (antirahitica) are rol deosebit în metabolismul calciului în organism. Vitamina E: cu rol deosebit de important în creştere şi fecunditate. Vitamine din grupa K: antihemoragice, menţinând coagularea sângelui. Vitamina F: este indispensabilă pentru metabolismul grăsimilor, favorizând sintetizarea lecitinelor umane care intră în compoziţia creierului. Vitamina B1(thiamina): are un rol important, intervenind în metabolismul glucidelor şi favorizează depunerea glicogenului în ficat.  Vitamina B2: (riboflavina): îndeplineşte un rol hotărâtor în procesul de creştere şi în metabolismul grăsimilor.  Vitamina C: (antiscorbutică) are rol hotărâtor în buna funcţionare a tuturor organelor şi ţesuturilor. Vitamina H (biotina) are rol important în procesul de creştere şi rezistenţa la boli infecţioase. Vitamina A : Se găseşte în caise, măceşe, coacăze. Vitamina E:se găseşte în: alune, banane, portocale. Vitamine din grupa K: Se găsesc în fructe ca: mere, măceşe, căpşuni. Vitamina F:Se găseşte în struguri şi seminţe de mac. Vitamina B1(thiamina): Se găseşte cu precădere în: mere, pere, prune, nuci, alune, lămâi. Vitamina B2: Se găseşte în pere, mere, căpşuni, agrişe şi lămâi. Vitamina C:se gaseste in: măceşe, agrişe, cocacăze, portocale, grapfruit şi lămâi. Vitamina H:  Se găseşte în zmeură şi banane.